Monolog: Dragoste in timp de pandemie!

Imi atat de greu sa povestesc despre momentele cu care toți ne confruntăm in acest moment, caci e greu ,multi scăpăm de o închisoare temporară ca sa dam de alta . Dar nu imi e greu sa vorbesc despre ce ar trebui să ne învețe aceasta, ce ar trebui să ne facă să simțim.

Actual , avem in tara cateva cazuri pozitive de virus, nu imi pasa cum a apărut , de ce , unde etc . Imi pasa de oamenii care acum trebuie sa aiba un psihic puternic ca să reziste . Si aici as descrie exact senzatia mea cat am fost internată la psihiatrie . Căci parca toate te copleșesc , toate te fărâmă in bucăți si e greu sa accepti schimbările cu care te confrunți. Căci virusul ar trebui sa fie o schimbare pentru oamenii . Gândiți-va ca eu a trebuit sa invat sa ma iubesc pe mine si dupa pe cei din jur ,dar nu intr-un mod egoist ,din contra învățând să mă iubesc pe mine si accept asa cum sunt ,asa pot face si cu oamenii din jurul meu . Ganditi-va ca a trebuit sa traiesc cu speranta ,cu vise . Dar in final ajungeam dezamăgită , pana intr-o zi când am reusit , am reusit sa devin varianta mea mai bună . Oamenii au nevoie sa isi amintească de ce inseamna speranța si credinta. Au nevoie sa isi amintească ce e iubirea , în loc sa se iubească pe ei într-un mod egoist, sa se iubească cu gândul că pot face bine, sa nu se mai nască invidia in sufletul lor ca de ce x-ulescu are mai multa iubire din partea cuiva si el sau ea nu , de ce el e mai bine văzut la job si tu nu . E un paradox , două extreme ce se atrag ca sa existe împreună . Probabil după ce va trece nebunia vom uita ce ne-am promis . Poate acest virus va creea o perioadă nedeterminată. Si noi vom trai o dragoste in timp de pandemie , deși învățăm să iubim mai multe lucruri , tot iubim esentialul si ridicam steagul pandemiei ca sa păstrăm dragostea. E greu , e o lupta continuă între binele si raul din persoane . Ar trebui să fie o lecție si cu toti sa o învățăm. Ar trebui să învățăm dragostea din timpul pandemiei, ca maine sa putem trăi dragostea din timpul libertăți. E o lecție in care toți ar trebui sa învățăm să facem bine fără să reprosam maine ca am ajutat, sa iubim indiferent de defecte ,sa acceptăm si sa nu judecăm . Dragostea din timpul pandemiei ,ar trebui sa ne învețe să fim din nou oamenii pana nu e prea târziu. Căci e inevitabil sfarsitul oamenirii si nu e ca disparem fizic , ci ca disparem spiritual ,ni se evaporă umanitatea si distrugem tot . Simte dragostea din timpul pandemiei , intelege-te ,alege sa fii cine vrei tu sa fii dar mai bun . Nu ne lasa sa disparem ,doar pentru ca nu stim sa iubim , sa apreciem, să recunoaștem că gresim fata de toti si toate . Nu uita sa fii om . Preferă să faci un bine decât să faci un rau .

Un gând despre „Monolog: Dragoste in timp de pandemie!

  1. Bonjour
    Cette année sera différente avec la propagation de ce virus qui nous sépare de nos enfants , petits enfants et amis ( IES )
    Et pour tous ceux qui sont touchés par cette maladie
    Ceux qui ont un proche à l hôpital
    ceux qui en ont perdu un membre de la famille ou un ami
    Toutes les personnes qui ne pourront être auprès de leurs enfants qui seront au chevet des malades et autres
    Je vous souhaite, à toi , à vous et à vos proches, de passer une belle semaine , bonne journée
    En attendant des jours meilleurs
    Bisous Bernard

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s