„Monolog : Numele meu e…”

„Într-o sala mare ,unde toți asteapta cu sufletul la gură, protagoniști poveștii noastre sunt emoționați. De ce ? Ei bine, azi fiecare se va prezenta pe el însuși într-o sceneta. Printre multimea de protagoniști alb negru , protagonista noastră color ,aproape nu isi poate controla focul interior ,ce arde si arde …arde la fel ca o flacără in mijlocul celui mai întunecat adevăr. ”

Buna , numele meu e Bella ,toți ma stiu cu acest nume , indiferent daca m-au cunoscut inainte sau dupa ce am murit. Si da,am murit,mi-am înscenat moartea in speranta ca o pot lua de la 0 ,dar lecția numărul 1 , nu incerca sa fugi departe de probleme sau de trecut ,căci el te urmează la orice pas. Si da,am fost si bolnavă , dar mai bolnavă ca acum nu am fost niciodată, ceea ce ii amuzant ,pentru ca boala mea de acum reprezinta coșmarul multora. .

Numele meu e Bella si nu ,nu sunt Bella din Frumoasa și Bestia, cel puțin nu la frumusețe , însă la caracter ,suntem surori gemene . Întotdeauna am crezut ca dragostea într-o formă sau alta ,e frumoasa ,puternică , pasională, ceva ce te schimba. Putini au fost cei care m-au iubit , ghinionul lor , au cautat muze când nu se mulțumeau cu însuși arta . Pentru ca nu erau de mine ,deși i-am iubit , eram prea diferita de ei ,prea sofisticată prin simplul fapt ca era simplă, nu voiam ce voiau ei , nu voiam măreție , voiam un loc al meu special si atat . Alți, ba chiar au vrut să mă schimbe , dar nu poti combate focul decât cu foc . Deci clar doar eu puteam sa ma schimb si nu pentru ei ,pentru mine. Am simtit atatea ..off…atatea încât am luat foc .

( Protagonista aprinde un chibrit si ii priveste flacăra. )

Numele meu e Bella , am avut mii de prieteni ,dar nu am avut pe nimeni . Am fost a tuturor si de fapt am fost nimic pentru nimeni . Paradoxal, niciodată sa spui ca cineva e totul pentru tine , lecția numărul 3 , lecția numărul 2 cred ca v-ati dat seama care e din celălat fragment . Si totusi iata-ma ,cea mai imperfecta persoana, am ajutat pe toți pe mine nimeni , în schimb toți mi-au scris sentința către nebunie . Au fost multi care credeau că vreau sa fiu ca ei si cand au vazut ca sunt diferita mi-au făcut rau ,de ce ? Pentru ca mereu mediocritatea e văzută ca un punct slab . Putini au fost cei care m-au inteles si acceptat. Putini au fost cei care au vrut să mă salveze ,dar nu de marea mediocritate ,ci de mine . Si-apoi totul s-a întunecat .

(Protagonista sufla în chibrit si totul se intuneca , nici o lumină , nici o speranta , nimic .)

Numele meu e Bella , sunt închisă într-un ospiciu si învăț să mă iubesc , învăț sa imi controlez focul ce nu mai vrea sa se stingă in mine . Sunt fata cu parul de foc si inima si mai si . Sunt o flacără aprinsă ce corpul nu mi-l arde . Si totusi sunt pierdută în întuneric , in amintiri ,în trecut . Dar de fiecare dată renasc din propria cenușă a sufletului meu . Sunt un fel de pasăre Phoenix, doar ca una modernă , noua ,care are multe de invatat de la ea însăși si de la focul din ea . Sunt propria mea arta ,o artă pasională , dura , sensibilă, dar care nu se stinge niciodată . Sunt Bella .

(O lumină orbitoare lovește sala,oamenii uimiti de moment și neînțelegînd ce se intampla se sperie usor . Lumina se stinge ,iar scena e goală . Ropote de aplauze lovesc întreaga sală. Phoenix a ars din nou, un planset se aude in culise , asa a renăscut din nou .)

Un gând despre „„Monolog : Numele meu e…”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s